SJ Healthcare - шаблон joomla Окна

Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia ca elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

 



Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică şi psihică a pacienţilor care au suferit de diferite afecţiuni. 

Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfăşurarea unei vieţi normale.

Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au aceelaşi scop şi anume:
- dobândirea unui status funcţional care să ofere independenţa şi ajutor minim din partea celorlalte persoane;
- acomodarea fizică şi psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală;
- integrarea corespunzătoare în familie şi comunitate.

Funcţiile motorii: (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea şi recuperarea fizică să se înceapă cât mai curând posibil. Pacientul este încurajat să se ridice din pat şi să încerce să facă câţiva paşi. 
Recuperarea iniţială variază de la un pacient la altul, în funcţie de mai mulţi factori, precum afecţiunea de care a suferit, vârsta pacientului şi bolile asociate.

Program de reabilitare include:
- o serie de exerciţii fizice;
- tratament medicamentos (dacă este necesar);
- consiliere psihologica;
- încurajarea activităţilor sociale (plimbările, cititul, privitul televizorului etc);
- participarea în diferite programe educaţionale;
- stil de viaţă sănătos;
- încurajarea unor activităţi care îi pot oferii independenţa necesară desfăşurării unei vieţi normale.

Reabilitarea este un proces îndelungat care poate să devină frustrant şi care poate să declanşeze episoade recurente de depresie. În acest caz se recomandă consilierea psihologică şi tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburările de limbaj şi comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea socială poate fi mai grea. 

Stilul sănătos de viață este compus din:
- Odihnă (somnul), managementul stresului (managementul energiei);
- Alimentaţia sănătoasă şi hidratare;
- Munca şi miscarea;
- Educaţia.

Odihnă: 7-8 ore pe zi. Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea începând cu orele 22:00 - 23:00 până la orele 6:00 - 07:00 dimineaţa.
Odihna poate să fie şi activă. Odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, ce te relaxează: înot, exerciţiu fizic sau sport intens, cititul unei cărti, ascultarea muzicii etc.

Alimentaţia: dieta echilibrată (o dietă sănătoasă și echilibrată conține fructe, legume, cereale integrale, surse slabe de proteine, grăsimi sănătoase și surse de calciu degresate complet sau parțial.) 

Hidratarea: minimum 2 litri de apă pe zi (apă şi NU: cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piaţă, de preferat apa plată, de izvor sau chiar de la robinet.

Munca şi mişcarea: Munca (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Miscarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentară, muncă de birou etc) minim 1h pe zi sau lucrul în gospodărie, exercitii fizice, sportul, chiar urcatul scărilor şi mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.

Activităţi fizice şi controlul greutăţii. Managementul stresului: Să luăm viaţa aşa cum este cu bune şi mai puţin bune, să nu lăsăm necazurile, stresul să ne doboare altfel sistemul imunitar va scădea, şi la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecţiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare, AVC etc.

Să găsim metode de a ne relaxa, de a ne detaşa de stresul zilnic care ne poate aduce boli în viaţă astfel: ascultând muzica care ne relaxează, sau citind o carte, ieşind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeaţă în care ne putem oxigena creierul şi să ne simţim mai bine, să facem mişcare, exercitii fizice... Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent şi să ne simţim mai bine să fim mai rezistenţi la stres şi să prevenim şi chiar să vindecam bolile care au fost declanşate de un stil de viaţă nesănătos.
Educaţia (care include şi autoeducaţia, dezvoltarea personală): Educaţia este un alt factor important care intră în componenţa stilului de viaţă sănătos. Stilul de viaţă sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi dar şi modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trai şi de gândire sănătoasă constructivă, pozitivă.

Să renunţăm prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesănătoase şi să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi şi cei din jurul nostru. 

Durerea cronică - elemente principale de luptă împotriva durerii cronice.
Durerea cronică este larg privită ca reprezentând boala însăşi. Ea poate fi mult înrăutăţită de către factorii de mediu şi cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută şi este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate şi adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculară, mobilitatea limitată, lipsa de energie şi schimbări în pofta de mâncare. Efectele emoţionale includ depresie, supărare, anxietate şi teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate impiedica persoana să revină la munca sa obişnuită sau la distracţiile sale.

Acuzele fecvente de durere cronică includ:
• Durerea de cap;
• Durerea dorso–lombara (de sale);
• Durerea legată de cancer;
• Durerea artritică;
• Durerea neurogenă (durerea rezultată din lezarea nervilor);
• Durerea psihogenă (durere datorată nu unei boli trecute, leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioară).

Tratamentul durerii cronice: de regulă implică medicamente şi terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, AINS, neuroleptice, antidepresive şi anticonvulsivante. De obicei se folosesc medicamente cu acţiune de lungă durată pentru durerile constante. 
Unele tipuri de terapie ajută la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum şi sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuşi, prea mult sport sau deloc poate dăuna pacienţilor cu dureri cronice. Terapia ocupaţionala va învăţa cum să vă adaptaţi ritmul şi cum să vă realizaţi sarcinile obişnuite astfel încât să nu vă dăuneze. Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditaţia, religia sau Yoga) care vă ajută să vă relaxaţi. 

Abordarea non-farmacologică a durerii cronice poate cuprinde măsuri terapeutice non-invazive (electroterapie, termoterapie, hidroterapie, masaj, crioterapie, terapie cognitiv-comportamentală, tehnici de biofeedback) sau invazive (acupunctură, stimularea electrică a măduvei spinării). Abordarea non-farmacologică este utilă ca adjuvant al terapiei farmacologice, fie adăugându-și efectul antialgic la cel al medicației, fie permițând folosirea unor doze mai mici de tratament, limitând astfel efectele adverse ale antialgicelor.

Schimbările stilului de viaţă: sunt o parte importantă din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea poate ajuta la reducerea durerii. Renunţarea la fumat deasemenea, deoarece nicotina din ţigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puţin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii.

Majoritatea tratamentelor pentru durere nu vă vor anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveţi şi de câte ori apare. Discutaţi cu medicul pentru a afla cel mai bun mod de a va controla durerea.

Unde ne aflăm!

  • Adresa : Str. Padurarilor Nr.2, Lupeni, Hunedoara
  • Email : secretariat@spital-lupeni.ro
  • Telefon 1 : 0254560650 (RCS)
  • Telefon 2 : 0254560651 (RCS)
  • Telefon 3 : COMPARTIMENT PRIMIRE URGENTE : 0254560730
  • Fax : 0254560307

Centrul unic de apel pentru situatii de urgenta - 112 (Ambulanta, Pompieri, Politie, Jandarmi)

Localizare pe hartă